Săriți la conținut
Agro360
Intrați în cont Creați cont
Meniu

Cum îmi țin contractele, avizele și tonajul pe solă

Scrieți o singură dată cumpărătorii, apoi contractul, cu bazele de calitate din el. La fiecare camion întocmiți un aviz cu cifrele de pe bonul de cântar și cu solele din care a plecat marfa. Decontarea trece banii pe sole, iar producția fiecărei sole se adună din avizele ei.

Ce găsiți pe pagina aceasta

Pașii, pe rând

  1. Scrieți cumpărătorii

    Moara, silozul sau comerciantul se scriu o singură dată, cu denumirea, codul fiscal și datele de contact. Tot aici spuneți, dacă știți, dacă el este înregistrat în scopuri de TVA; dacă nu știți, lăsați „Nu se știe”, iar platforma întreabă registrul agenției fiscale de pe fișa livrării. Contractele și avizele îl vor găsi apoi în listă.

  2. Scrieți contractul

    Înțelegerea cu cumpărătorul: cultura, cantitatea, prețul, perioada de livrare și, cel mai important, umiditatea și corpurile străine de referință. Peste ele, moara scade din tonajul plătit.

  3. Întocmiți avizul, la fiecare camion

    Cifrele de pe bonul de cântar: greutatea brută, tara camionului, numărul bonului, numărul camionului, apoi calitatea măsurată la recepție.

  4. Scrieți din ce sole a plecat marfa

    Suma cantităților trebuie să fie exact greutatea netă cântărită. Din ele se socotește producția fiecărei sole și banii care i se cuvin. Dacă ați descărcat într-un singur camion de pe mai multe sole și nu ați cântărit la buncăr, alegeți împărțirea după suprafață, iar avizul păstrează scris că nu s-a cântărit.

  5. Citiți drumul de la cântar la decont

    Fișa livrării vă arată pașii, în ordinea în care îi face și moara: greutatea netă, scăzământul pentru umiditate, cât rămâne după uscare, scăzământul pentru corpuri străine și, la urmă, cantitatea plătită.

  6. Decontați livrarea

    Decontarea trece suma pe solele de pe aviz. Se poate cere de mai multe ori, fără ca banii să se numere de două ori. Ca să vedeți banii pe hectar, porniți apoi repartizarea cheltuielilor.

Cum arată pe ecran

Contractele de vânzare, cu cumpărătorul, cultura, cantitatea contractată, cea livrată și cea rămasă de dus.
Contractele de vânzare, cu cumpărătorul, cultura, cantitatea contractată, cea livrată și cea rămasă de dus.
Avizele de livrare, cu cele două cantități ținute separat: cea cântărită și cea plătită de cumpărător.
Avizele de livrare, cu cele două cantități ținute separat: cea cântărită și cea plătită de cumpărător.
Fișa unei livrări, cu drumul de la cântar la decont, pas cu pas, până la cantitatea plătită.
Fișa unei livrări, cu drumul de la cântar la decont, pas cu pas, până la cantitatea plătită.
Producția pe sole, cu recolta, cât a plecat, cât a rămas și de unde vine fiecare cifră.
Producția pe sole, cu recolta, cât a plecat, cât a rămas și de unde vine fiecare cifră.
Cumpărătorii fermei, cu denumirea, codul fiscal, localitatea, datele de contact și calitatea fiecăruia în raport cu taxa pe valoarea adăugată.
Cumpărătorii fermei, cu denumirea, codul fiscal, localitatea, datele de contact și calitatea fiecăruia în raport cu taxa pe valoarea adăugată.

Cântărit și plătit sunt două cantități diferite

Ce a plecat de pe solă este greutatea netă cântărită. Din ea se face producția solei și tot din ea se împart banii pe sole.

Ce plătește moara este cantitatea rămasă după scăzăminte. Scăzămintele sunt o socoteală de bani între dumneavoastră și cumpărător, nu o cantitate rămasă pe câmp. De aceea producția pe hectar nu scade cu scăzămintele; scad numai banii.

Ordinea pașilor nu este întâmplătoare: corpurile străine se scad din ce a rămas după uscare, pentru că apa se dă jos prin uscare, iar impuritățile se separă din marfa uscată. Ordinea inversă dă un rezultat mai mare cu câteva zecimi de procent, adică zeci de lei la un camion.

Ce cere legea la vânzarea cerealelor

Peste cinci mii de kilograme, vânzarea cerealelor se face pe baza unui contract de vânzare, potrivit Ordonanței de urgență nr. 12/2006, art. 3 alin. (2). De aceea avizul fără contract se refuză peste acest prag, nu doar avertizează: un cumpărător atent refuză marfa în poartă, iar dumneavoastră rămâneți cu camionul încărcat.

Legea numește patru documente de transport, oricare fiind de ajuns: avizul de însoțire a mărfii, scrisoarea de trăsură fluvială, cea feroviară și CMR. Transportul fără niciunul se sancționează cu amendă și cu confiscarea mărfii.

Termenul de plată nu poate trece de treizeci de zile calendaristice de la livrare, iar la marfa perisabilă de paisprezece, potrivit Legii nr. 81/2022, art. 3 pct. 1. Clauza este apărată în favoarea dumneavoastră, ca furnizor, deci nu vă lăsăm să scrieți un termen mai lung.

Contraproba, singurul lucru cu care puteți contesta

Nu există o reglementare națională a recepției calitative între vânzător și cumpărător: scăzămintele sunt pur contractuale. Noi vă arătăm cinstit cum s-a socotit, dar socoteala pleacă de la umiditatea măsurată la moară.

De aceea avizul are trei câmpuri pentru contraprobă: numărul buletinului de analiză, cine a determinat calitatea și dacă s-a păstrat probă martor. Proba martor este singurul lucru cu care puteți cere o contraprobă atunci când nu sunteți de acord cu cifrele de la recepție.

Ce scrie avizul despre taxa pe valoarea adăugată

Suma de pe aviz este fără TVA. Sub ea, avizul spune una dintre trei: că vânzarea intră la taxare inversă, că nu intră și de ce anume, sau că nu se știe încă și ce anume lipsește. Nu vă spune niciodată doar „nu se poate stabili”: dacă lipsește ceva, vă spune exact ce, ca să puteți rezolva.

Taxarea inversă nu este o alegere și nu este regula tuturor cerealelor. Ea se aplică numai când sunt îndeplinite deodată patru condiții: și dumneavoastră, și cumpărătorul sunteți înregistrați în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, marfa are unul dintre codurile tarifare stabilite prin normele metodologice, iar livrarea este în interiorul țării. Temeiul este art. 331 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 227/2015.

Un cod fiscal care începe cu „RO” nu dovedește că moara este plătitoare de TVA: același prefix îl poartă și codul dat numai pentru achiziții intracomunitare, art. 317, care nu deschide taxarea inversă. De aceea pe fișa livrării aveți un buton care întreabă registrul public al agenției fiscale, chiar pentru ziua livrării, nu pentru ziua de azi. Răspunsul se păstrează cu data lui, ca dovadă: la un control, „așa scria registrul în ziua aceea” este singurul argument care ține, iar art. 331 alin. (4) vă face răspunzător alături de cumpărător.

Măsura are termen. Art. 331 alin. (6) o limitează la 31 decembrie 2026 inclusiv, iar la data scrierii acestui ghid nu era publicată nicio prelungire. Pentru o livrare de după acea zi, platforma vă spune că măsura nu mai era în vigoare, în loc să se schimbe în tăcere.

Recolta pe solă și cât a mai rămas

Ecranul de tonaje arată, pentru fiecare solă, cât a dat, cât a plecat și cât a mai rămas. Coloana „De unde este cifra” vă spune dacă recolta a fost trecută de dumneavoastră sau s-a adunat din avize.

Recolta trecută de dumneavoastră devine plafon: nu se poate vinde de pe o solă mai mult decât a dat ea. Lăsată netrecută, ea se ridică singură la cât a plecat.

Ce vă poate mira, și de ce

Sunt lucruri pe care platforma le face altfel decât v-ați aștepta. Fiecare are un motiv, iar motivul vă privește direct.

De ce nu mă lasă să scriu avizul fără contract?

Sub cinci mii de kilograme vă lasă: acela este camionul vândut la poartă, iar cumpărătorul îl alegeți pe formular. Peste prag, legea cere contract, iar refuzul vă spune de ce. Fără contract nu se scade nimic la calitate, pentru că valorile de referință vin de pe contract.

De ce nu mai scrie pe aviz că la cereale se aplică taxarea inversă?

Pentru că nu este adevărat de fiecare dată, iar hârtia care pleacă cu camionul nu are voie să spună altceva decât factura. Taxarea inversă cere patru condiții îndeplinite deodată, iar una dintre ele, calitatea cumpărătorului, se schimbă în timp. Avizul spune acum ce se știe: dacă se aplică, dacă nu se aplică și de ce, sau ce anume lipsește pentru a putea răspunde.

Am apăsat pe verificarea cumpărătorului și mi-a spus că nu a putut întreba. Ce fac?

Serviciul agenției fiscale nu a răspuns atunci. Platforma nu ghicește în locul lui: consemnează că nu a putut verifica, cu ziua și cu motivul, și nu schimbă nimic despre cumpărător. Încercați mai târziu. Dacă știți din altă parte care este calitatea morii, o puteți scrie pe fișa cumpărătorului.

De ce îmi spune că marfa nu are cod tarifar?

Pentru că lista de la art. 331 nu este o listă de denumiri de culturi, ci de coduri tarifare. Sorgul se numește cereală și nu este pe ea, iar porumbul de siloz nu se vinde ca porumbul boabe. Codul se scrie o singură dată pe cultură, de cel care a citit textul oficial al normelor. Până atunci nu presupunem nimic în locul dumneavoastră.

De ce mi-a oprit camionul, spune ceva despre timpul de pauză?

Pentru că pe una dintre solele avizului s-a dat un produs al cărui timp de pauză nu se împlinise la ziua livrării. Marfa recoltată mai devreme depășește limitele maxime de reziduuri și nu se poate pune pe piață. Mesajul vă spune produsul, ziua tratamentului, câte zile de pauză are și de la ce zi puteți livra, cu temeiul legal lângă el, ca să îl puteți arăta morii.

Alteori scrie doar că nu se poate verifica timpul de pauză. Este bine sau nu?

Înseamnă că tratamentul de pe solă nu are timp de pauză scris în registru, deci nu avem cu ce compara. Nu tăcem, pentru că tăcerea s-ar citi ca „este în regulă”, iar aceea ar fi o afirmație pe care nimic nu o susține. Citiți eticheta produsului înainte de a trimite camionul.

Am marcat un aviz ca refuzat. Ce se întâmplă cu marfa?

Marfa nu a plecat din fermă, deci iese din producția solei, din cantitatea dusă pe contract și din venituri. Motivul refuzului este obligatoriu: un refuz fără motiv nu se mai poate explica peste doi ani.

Pot să șterg un aviz?

Numai cât nu este decontat, și nu este calea obișnuită de corectură. Avizul de însoțire a mărfii este document justificativ, iar o întrerupere în șirul numerelor este chiar lucrul pe care un control îl întreabă. O tară tastată greșit se îndreaptă corectând avizul, nu ștergându-l.

De ce nu îmi cere codul UIT la cereale?

Pentru că la cereale și la semințe oleaginoase nu se cere: ele nu sunt cuprinse în lista bunurilor cu risc fiscal ridicat. Câmpul rămâne pe ecran, cu condiția scrisă lângă el, pentru transportul internațional și pentru mărfurile care chiar intră în listă. Un câmp fără condiția lui ar afirma, prin simpla lui prezență, că obligația există.

Emiteți factura din avize?

Nu. Aici se scrie numai numărul facturii, după ce ați emis-o, ca la un control să se vadă ce factură acoperă avizul. Nici stocul de produs din magazie, între recoltă și livrare, nu se ține separat: diferența dintre recoltă și cât a plecat se citește în coloana „A rămas”.

Înapoi la ghid